De ce doar atat? – o statistica pentru meditatie

durata-de-viata
Personalitate An nastere An deces Durata viata (ani)
George Michael 1963 2016 53
Michael Jackson 1958 2009 51
Steve Jobs 1955 2011 56
Robin Williams 1951 2014 63
Freddie Mercury 1946 1991 45
Bruce Lee 1940 1973 33
Elvis Presley 1935 1977 42
Martin Luther King 1929 1968 39
Marilyn Monroe 1926 1962 36
John Fitzgerald Kennedy 1917 1963 46
Walt Disney 1901 1966 65
Ernest Hemingway 1899 1961 62
Adolf Hitler 1889 1945 56
Benito Mussolini 1883 1945 62
Franz Kafka 1883 1924 41
Aurel Vlaicu 1882 1913 31
Marcel Proust 1871 1922 51
Vladimir Ilici Lenin 1870 1924 54
Anton Pavlovici Cehov 1860 1904 44
Mihai Eminescu 1850 1889 39
Friedrich Nietzsche 1844 1900 56
Alfred Nobel 1833 1896 63
Feodor Dostoievski 1821 1881 60
Karl Marx 1818 1883 65
Abraham Lincoln 1809 1865 56
Aleksandr Puskin 1799 1837 38
Honore de Balzac 1799 1850 51
Ludwig van Beethoven 1770 1827 57
Napoleon Bonaparte 1769 1821 52
Jean Jacques Rousseau 1712 1778 66
Antonio Lucio Vivaldi 1678 1741 63
Blaise Pascal 1623 1662 39
Rene Descartes 1596 1650 54
William Shakespeare 1564 1616 52
Leonardo da Vinci 1452 1519 67
Ginghis Han 1162 1227 65
Mahomed 570 632 62
Isus Hristos 3 30 33
Cleopatra 69 30 39
Iulius Cezar 100 44 56
Alexandru cel Mare 356 323 33
Aristotel 384 322 62
    Media 51

De ceva vreme ma framanta intrebarea „De ce doar atat?”, mai exact din anul 2011, cand a avut loc un eveniment ce mi-a atras atentia in mod categoric si anume ziua de 5 octombrie. In aceasta zi a decedat soacra mea (Ana Pirjol), careia ii port un respect deosebit. Si tot in aceasta zi a decedat si Steve Jobs, care era si este pentru mine (si nu numai) o personalitate marcanta, prin prisma realizarilor sale si a unuia din hobby-urile mele profesionale, managementul si dezvoltarea durabila si strategica a organizatiilor.

Varstele celor doua persoane, de importanta majora pentru mine, au fost aproximativ apropiate. Acest fapt a generat in mintea mea intrebarea logica: de ce doar atat? Astfel, aceasta intrebare a devenit un element de meditatie pentru mine. Invit pe oricine doreste sa mediteze la randul sau asupra acestei intrebari.

Intrebarea, la care am facut referire, m-a determinat:
1. sa consider ca jumatate de secol este o durata destul de mica pentru viata unui om, in general si foarte mica pentru o personalitate marcanta a speciei umane, in particular;
2. sa caut daca situatii particulare de acest fel (durata scurta de viata pentru personalitati marcante ale speciei umane) sunt ocazionale sau nu.

Astfel, s-a materializat tabelul din acest articol. La o prima cautare, de cateva ore, am observat ca durata scurta de viata pentru personalitati marcante ale speciei umane nu sunt ocazionale. In aceasta etapa de studiu si concluzionare, as putea spune ca sunt o regula si nu o exceptie, cele 42 de exemple din tabel aproape ca certifica observatia.

Am ales, pentru analiza, atat personalitati marcante in sens pozitiv, cat si personalitati marcante in sens negativ. Atat Walt Disney, cat si Adolf Hitler au marcat deopotriva si fara dubii evolutia speciei umane.

Ca au facut mai mult bine sau ca au facut mai mult rau evolutiei speciei umane, durata de viata a acestor personalitati ale speciei umane poate fi considerata una foarte scurta.

Dupa cum stim, cam toate aceste personalitati enumerate anterior, au fost intr-un fel sau altul, lideri sau considerati lideri in domeniile lor de activitate si in epocile in care au trait.

Nu am inca un raspuns la intrebarea „de ce doar atat?”. Daca ma gandesc bine, in acest moment in care scriu prezentul articol, nu am nici macar ipoteze de lucru. Stiu insa ca un astfel de studiu va scoate la lumina aspecte pe care trebuie sa le faca sau pe care nu trebuie sa le faca liderii din diversele domenii de activitate si din epocile ce vor urma.

In primul rand, liderii ar trebui sa se bucure mult mai mult timp de performantele lor ca urmare a efortului depus, a sacrificiilor facute si a talentelor cu care Natura i-a inzestrat. Personal cred ca un lider trebuie sa ajunga sa se bucure de ceea ce a realizat, de nepotii sai si, bineinteles, de pensie.

In al doilea rand, specia umana are nevoie de lideri in toate domeniile de activitate pentru a putea evolua si pentru a ajunge sa exploreze si sa colonizeze spatiul cosmic.

Iar noi, ceilalti, care invatam de la lideri si ii urmam, trebuie sa avem mai multa grija de ei si chiar sa-i protejam de ei insisi, caci fara ei, fara talentele lor, fara geniul lor, fara pasiunile si performantele lor, specia umana ar fi sortita involutiei si disparitiei.

Mai trebuie sa ajungem sa facem inca un lucru fundamental: sa invatam sa diferentiem liderii autentici de falsii lideri si, mai mult, sa descoperim la timp liderii care produc evolutie, de acele personalitati care genereaza crize si drame de nivel macro-social.

Asadar, sa meditam la lideri, la durata lor de viata, la „combustibilul” vietii lor, care nu trebuie consumat prematur si la cauzele care duc la o durata de viata atat de mica. Sunt si lideri a caror durata de viata este mai mare, in medie 70-80 ani. Dar in opinia mea, tot mi se pare putin.

Argumentul meu este simplu: liderii autentici sunt valori sociale, nu consumabile.

Nota: nu stiu daca in management, in istoria si stiinta managementului, in leadership sau in literatura motivationala s-au ridicat astfel de problematici pana acum, ori daca sunt, atunci sunt putin cunoscute si promovate. Ar putea fi un studiu in premiera. Nu am inca cunostinte suficiente in acest sens.

Autor: Cristinel Mazilu

5 mentalitati strategice pentru manageri de nota 10+

strategic think

Cum poate un manager general asigura dezvoltarea durabila a organizatiei pe care o conduce, indiferent de starea mediului economic? Cum poate un manager sa fie profitabil si pe timp de crestere economica generalizata, dar si pe timp de criza ?

Redam mai jos 5 mentalitati strategice, care reprezinta un prim pas pentru manageri generali de nota 10+.

  1. Mentalitatea mentalitatilor – „Pestele de la cap se impute” zice o vorba inteleapta. A ignora aceasta realitate este echivalent cu a condamna la disparitie businessul pe care managerul general il conduce. Tot ceea ce gandesti se materializeaza in fapte, atitudini, comportamente, obiceiuri. Altfel spus, tot ce faci este produsul gandirii. Gandesti gresit, atunci faci gresit. Gandesti corect, atunci faci corect. Sau daca faci corect, inseamna ca gandesti corect. Dar a gandi corect nu este o chestiune de-o viata. Caci o gandire corecta este dependenta de spatiu si timp, de etapa de dezvoltare in care se afla mediul economic global, regional si local la un moment dat. A gandi corect intr-o etapa nu este similar cu a gandi corect in orice etapa. Gandirea trebuie adaptata contextului, etapei de dezvoltare. Intr-un fel este gandirea managerului in etapa precriza, altcumva este in etapa de criza si intr-un alt mod va fi in etapa de post criza.
  1. Primul responsabil – Sursa principala a tuturor problemelor din cadrul firmei este insasi managerul general. Conform punctului 1, managerul general trebuie sa inceteze sa caute pentru orice problema vinovati in randul coechipierilor. Faptul ca oalele se sparg in capul unora sau altora dintre angajati nu inseamna ca ei sunt si vinovatii. In fapt ei sunt doar victime ale sistemului, la ei se inchide bucla viciului generat candva in trecut. De cine? De insasi managerul general, caci el este Primul Responsabil. De exemplu, daca un angajat este iresponsabil, atunci inseamna ca serviciul de recrutare nu si-a facut treaba in mod corespunzator. Iar daca serviciul de recrutare nu a actionat corespunzator, atunci, dand timpul inapoi, inseamna ca managerul general nu si-a recrutat corespunzator serviciul de recrutare. Pentru ca specialistii in recrutare sunt recrutati la randul lor de cineva si de cine altcineva daca nu de managerul general. Sau strategia de resurse umane, care trebuie elaborata de managerul general impreuna cu managerii de departamente si de la HR, nu este performanta.
  1. Mentalitatea schimbabilitatii si inovatiei – Este o mentalitate fundamentala pentru un manager de succes. Daca nu o are, atunci nu este manager decat cu numele, decat cu prezenta fizica in post si atat. In fapt, un manager care nu gandeste in termeni de schimbare, de evolutie, de inovare, de dezvoltare calitativa si apoi de dezvoltare cantitativa, de transformare si creativitate, nu este manager, ci este doar o umbra intr-o functie de manager. Viitorul nu este acelasi cu prezentul. Si daca in prezent managerul are un mod de gandire, in viitor acest mod prezent de gandire cu siguranta va trebui sa fie inlocuit de un altul, mai bun, mai performant. Dar schimbarea se va produce numai daca managerul are mentalitatea schimbabilitatii si a inovatiei. Daca nu, atunci va fi un manager cu mentalitati invechite intr-o lume cu mentalitati moderne, noi, retehnologizate. Mentalitatile vechi intr-o lume noua inseamna condamnare la faliment, la dizolvare si disparitie. Lichidarea societatii este doar o formalitate. A nu fi orientat spre schimbare inseamna a nu fi adaptabil contextului, inseamna a nu fi creativ, inovativ si competitiv.
  1. Definirea corecta a nivelului de dezvoltare al organizatiei – O organizatie se poate afla, dupa o categorisire contemporana, intr-unul din urmatoarele stadii de dezvoltare:
    – start-up;
    – microintreprindere;
    – intreprindere mica;
    – intreprindere mijlocie;
    – intreprindere mare;
    – corporatie (holding, multinationala etc.).

Daca managerul general nu intelege corect nivelul de dezvoltare pe care se afla organizatia pe care o conduce, cu siguranta nu-si va proiecta corect obiectivele strategice, prin urmare strategiile vor fi nesatisfacatoare, resursele alocate vor deveni o pierdere si… asa mai departe. Daca organizatia este un start-up, atunci obiectivele si asteptarile trebuie sa fie de nivel start-up. Asta nu inseamna ca managerul general al firmei nu isi propune si obiective strategice pentru nivelul urmator. Prin similitudine la fel vor sta lucrurile si in cazul celorlalte stadii de dezvoltare ale organizatiilor. Un manager general care gandeste in acest mod, va sti exact cum sa-si conduca organizatia spre succes in oricare din stadiile in care se afla. Viziunea trecerii de la un stadiu la altul va fi limpede ca apa de izvor. Obiectivele vor fi setate corespunzator. Asteptarile vor fi dimensionate in conformitate cu stadiul de dezvoltare. Esecul este doar un termen teoretic. Succesul si performanta sunt termenii practici.

  1. Informatia strategica – Un manager fara informatie strategica este precum frunza fara lumina si celula fara apa si oxigen. Sa incercam sa ne tinem respiratia. Cat putem rezista? Cateva secunde, iar cei cu antrenament poate cateva minute. Cat putem rezista fara apa? Cat putem rezista fara haine in frig? Cat putem rezista fara hrana? Dar oare cat poate rezista managerul general fara informatia strategica? Materia prima a managerului este informatia. Fara informatie el nu-si poate realiza produsele sale specifice: decizia si strategia. Fara vant in panze corabia nu poate inainta. Iar fara informatie managerul nu poate analiza, nu poate procesa, nu poate adopta decizii si elabora strategii. Un manager general care ignora acest adevar suprem inseamna ca nu are in cadrul organizatiei un departament de marketing sau nu investeste in servicii de marketing, de consultanta si know-how. Oare firma pe care o conduce are sanse la dezvoltare?

Autor: Cristinel Mazilu